Sunday, September 20, 2009

Despre putere si femei puternice

Chiar daca, asa cum am scris si postul anterior, am ajuns la concluzia ca toate constatarile mele de viata sunt adevaruri general valabile pe care orice om preocupat de evolutie si autocunoastere le afla la o varsta sau alta, ultima mea descoperire mi se pare mult prea tare ca sa nu o scriu aici :).
Multa vreme am considerat ca a fi un om/o femeie puternica inseamna sa poti sa te descurci si singura, sa ai un job bine platit, sa poti trece prin incercarile de care nu ne iarta destinul pe nici unul dintre noi cu fruntea sus, inseamna sa poti renunta la orice iti face rau, inseamna sa ii poti ajuta pe altii, inseamna sa poti sa-ti impingi limitele cat mai sus, sa rezisti atunci cand e nevoie orice s-ar intampla si ai simti. Si nu e numai parerea mea, cred ca e acceptiunea generala a societatii despre oameni puternici si/sau despre femei independente.
Well, that's partly bullshit :)
Da, toate astea inseamna putere. Dar incep sa inteleg din ce in ce mai mult ca adevarata putere inseamna sa stii cand sa taci cu toate ca stii toate raspunsurile, sa te lupti pentru a schimba un lucru in loc sa renunti cu toate ca-ti face rau, doar pentru speranta de mai bine, inseamna sa stii cand sa lasi de la tine, cu toate ca stii ca ai putea foarte usor sa intorci lucrurile in favoarea ta, sa stii cand sa nu intinzi mana pentru a-l ajuta pe cel de langa tine,sa te limitezi numai la a-l urmari cu privirea, pentru ca e mai bine sa treaca singur prin niste incercari, sa stii cand sa zambesti celui care incearca sa-ti faca rau, cu toate ca l-ai putea face praf cu un singur deget.
O sa-mi ziceti ca o mare parte din astea de fapt inseamna iubire. Poate :). Dar nu cred ca am ajuns sa-mi iubesc colegii de birou, pentru ca si acolo aplic mai nou aceleasi principii.

Friday, August 28, 2009

Still alive

Da, stiu, n-am mai scris demult, mai exact din 29 aprilie :). De ce?
Din mai multe motive:
1)Dupa cum spune un prieten, cand iti merg toate bine nu prea ai chef sa creezi, chit ca asta inseamna scris/pictura, orice. Si mi-au mers binisor in ultima vreme, nu ca as vrea sa ma laud sau nu ca n-ar fi loc de bine. Oricum, dupa cum stie deja toata lumea, eu sunt "desteapta" care reuseste sa vada pana si picatura de apa din paharul aproape gol :D
2)A inceput sa mi se para usor penibil sa scriu aici maretele mele constatari de viata. Am senzatia ca enunt truisme, lucruri de la sine intelese, mai ales de cand , odata cu trecerea anilor (da, imbatranesc :))))) ), incep sa vad cum mai tinerii mei prieteni, colegi etc ajung la "intelepciuni" de care eu ma bucuram cu ani in urma. Si iar imi revine in cap constatarea ca nu suntem atat de speciali, mai devreme sau mai tarziu multi dintre noi, cu ajutorul vietii si a experientelor prin care trec, ajungem la concluzii si decizii asemanatoare.
3)Vremea in care foloseam acest blog ca un mijloc de refulare sau ca pe o vizita la psiholog a cam trecut demult :). A devenit din ce in ce mai cunoscut in randul amicilor si e greu sa-ti versi amarul pe aici fara a rani pe nimeni sau fara ca unii, altii sa se simta cu musca pe caciula.
4)N-am mai avut nimic foarte interesant de scris :)

Ce am facut in tot timpul asta? Nimic foarte deosebit de ce fac eu in mod obisnuit: calatorii, casa, bere, iesiri, concerte(ACDC rulz!!!!!!!!!), f putin teatru-prea putin teatru, Wow deloc, ceva carti citite, munca moderata(din martie am cam respectat regula cu serviciul nu-i bodega), sport deloc ( :((((( - asta trebuie remediata), mare aproape ioc, putin rafting(mai vreauuuuu), putin Maramures (recomand mocanitza si muzeul de minerale din Baia Mare), ceva mers pe munte(prea putin), reluat hobbyul cu gatitul dupa ceva ani (nu de alta dar am gasit cobai putin pretentios :)) ). Una peste alta, cum ar zice nemtii, "alles gute" :). Aaaa, si am reusit performanta de a mai avea numai 6 zile de concediu pana la sfarsitul anului din care 5 sunt deja planificate pentru septembrie. In Delta n-am ajuns, de tango nu m-am apucat, motor nu mi-am luat. Am luat in schimb un birou pentru calculator in sufragerie de care sunt foarte mandra. Planul este sa reusesc sa termin de mobilat casa pana la sfarsitul anului, poate o sa-mi si iasa. PS: daca stiti pe cineva care vrea o canapea si 2 fotolii reconditionate acum 2 ani in stare buna, nu ezitati va rog :)
Cam atat despre mine. Si sa nu uit, pentru prima data in viata mea, am avut permisul luat pentru o luna. Grea luna. M-am lecuit. Nu mai trec pe rosu. Nici macar pe galben. Bine, poate pe galben mai trec....

See, I am still alive and kicking :)

Wednesday, April 29, 2009

Ce si cine ne poate face sa ne simtim impliniti?

Ce vrem sa facem?Unde ne dorim sa lucram? Care este firma in care ne putem vedea si peste 3-5-10 ani? (desi 10 ani este un termen un pic utopic pentru Romania)? In ce loc putem veni cu zambetul pe buze si dupa niste ani?
Pe cine putem iubi? Langa cine putem fi fericiti? Langa cine ne putem trezi zi de zi, al cui suras ne poate face sa zambim si dupa 1 an, 2, 3...10(un alt termen utopic pentru zilele noastre)

Am ales jobul si omul iubit ca exemple nu pentru ca ar avea o valoare egala, ci pentru ca sunt locurile in/oamenii cu care ne petrecem o mare parte din timpul zilnic.

Probabil raspunsurile voastre vor fi diferite, poate va doriti un job interesant, bani, stabilitate, program flexibil, masina de serviciu, sefi intelegatori, colegi buni, cu care sa puteti iesi la bere, poate va doriti intelegere, inteligenta, alint, umor, frumusete, tandrete, poate din nou bani, spirit de aventura, sex reusit, prietenie, intelegere, cultura, blonzi cu ochi albastri sau mai stiu eu ce. De fapt probabil raspunsurile nu vor fi atat de diferite, pentru ca toti ne dorim tot ce e mai bun. Si stim deasemenea ca nu e posibil sa avem totul si ca va trebui sa facem compromisuri. Si ca de fapt sintetizand dorim doar combinatia calitati/defecte, avantaje/dezavantaje pe care o putem suporta, care e cea mai aproape de personalitatea noastra

De mai bine de 2 ani ma conving insa din ce in ce mai puternic ca in cazul meu cel putin raspunsul e mult mai simplu si nici nu include atatea variabile. Nu vreau decat sa ma simt folosita la capacitate maxima. Nu vreau decat sa pot fi tot ce pot eu sa fiu, nu-mi doresc decat sa-mi pot folosi la maxim posibilitatile, sa-mi explorez toate talentele, existente sau neexistente, astfel evoluand. Si nicicand si nicaieri nu poti face asta mai bine decat atunci cand ti se cere sau esti incurajat sa o faci. Atunci cand tot ce poti fi slujeste unui scop sau este apreciat de cineva. Si nimic nu te poate face sa te simti mai implinit. Sau nimic nu ma face pe mine sa ma simt mai implinita. Poate o generalizare nu isi are totusi locul aici, probabil pentru ca ma consider o fiinta mai egoista decat media. Dar pana la urma toti suntem egoisti in felul nostru .... Si probabil cu totii ne dorim sa fim acceptati pentru ce suntem cu adevarat si incurajati sa fim tot ce am putea fi :)

Tuesday, April 14, 2009

Mortal Kombat

Atunci cand esti copil, cea mai sigura metoda sa fii determinat sa faci un lucru este sa-ti fie interzis. De fapt nu cred ca are vreo legatura cu copilaria, are legatura cu natura noastra umana(vezi Adam si Eva). Te-ai astepta ca odata cu maturizarea, cu diversele intamplari prin care trecem .. sa avem mai multa minte, dar nu. Sau poate ca e vorba doar de mine, the adrenaline addict, pentru care tentatia de a apasa acceleratia in locul franei e intotdeauna mult prea mare. Sau pur si simplu sunt incercari prin care trebuie sa trecem in viata, intamplari/lucruri care trebuie sa ne schimbe..in bine sau in rau. Si chiar daca ai un sentiment ca nu va iesi bine, chiar daca stii ca e o greseala, stii de asemenea ca e un pas pe care trebuie sa-l faci, o noua lectie care trebuie invatata, o noua provocare, un nou schelet din dulap de scos la iveala, un nou demon de infruntat(poate cel mai puternic din trecut, poate chiar propriul alter ego...). Asta daca ai ales calea cunoasterii. De sine, a spatiului, a timpului, totuna. Cateodata stau si ma gandesc ca 'fericiti cei saraci cu duhul' e unul din cele mai mari adevaruri din biblie... Si cateodata stau sa ma intreb daca merita, desi parca a fi 'om' merita orice sacrificiu (si acum imi rasuna in minte 'Daca' a lui Kipling, citita in adolescenta). Dar parca nu merita sa irosesti ironia/perfectiunea vietii care ne scoate in drum oamenii potriviti/locurile potrivite/alegerile necesare in momentele esentiale. Si nici macar nu stii daca e de bine sau de rau, nu stii incercarile/tentatiile cui sunt.. Nu poti decat sa incerci :). Din dorinta de a te cunoaste/desavarsi ca om, din trufia de a birui o noua provocare, din tentatia fructului interzis... ca muritor de rand nu cred ca iti este dat sa stii cu adevarat si fara nici un dubiu care sunt resorturile care te imping inainte, sau proportia exacta dintre ele...

Sunday, March 29, 2009

My Nwanda

De curand am reusit sa corup o prietena foarte buna sa-si faca blog. O puteti gasi la adresa Nwanda's Blog. De ce Nwanda?Prietenii stiu de ce.

Sunday, March 22, 2009

Site-uri utile

Chiar cand ma plangeam ca la noi nu exista Mitfahrgelegenheit, o alternativa de transport destul de in voga la nemti...iata ca se poate: http://www.123autostop.ro.
In rezumat, daca ai drum in vreun oras si ai locuri libere in masina sau invers vrei sa ajungi intr-un oras, nu ai masina si cauti ceva mai ieftin decat trenul/avionul te poti inscrie aici. E ca un fel de site de dating :)))
Nu stiu cat de sigur/serios e, dar ... e un inceput :)

Thursday, March 19, 2009

Placebo&HIM

De 2 zile ascult Placebo aproape continuu la munca. Ma binedispune. Sa mai zica cineva ca asta e muzica depresiva(daca nu asculti cuvintele). Ma rog, eu continui sa afirm si ca "Join me in death" de la HIM mi se pare sweet :))). Nu stiu de ce toti se uita la mine ca la o ciudata :D

Later edit : Probabil ca o sa adaug si 10% black in profil

Saturday, March 14, 2009

New findings

De ce m-am indragostit mai nou :D
- Merlot - din colectia Tomai-Vinex - Gagauzia (wtf ?!!!) (thanks Flash, Ara)
- William Glasser - Cum sa alegi fericirea - o carte de psihologie - o alternativa la teoria freudiana, fara a cadea in pacatul teoriilor motivationalo-corporatisto-pentru idioti - as sugera-o ca lectura obligatorie pentru toti parintii care nu-s capabili sa-si inteleaga/sprijine copiii sau pentru toti cei care cred ca faptul ca au avut ceva probleme in copilarie le justifica ratarile din prezent;
- WBS (West bank Story) - o comedie tampita scurt metraj - merita vazuta (mai ales daca ati ras la Zohan)
- Lisianthus (sunt niste flori mai ciudate, de care ma indragostisem deja de anul trecut, de cand le cumparasem de la un batran amarat care le adunase de pe o taraba ...)
- violeta mea din bucatarie - care a inflorit timida pentru prima data in 2 ani ;;)

Off topic: De cand a inceput isteria pungilor de supermarket care se platesc, redescopar inventitatea romanului zgarcit. Ieri am vazut un domn respectabil cu pachetul de carnati si salamul in buzunarul de la sacou si vreo 2 produse in mana. De cucoanele care se chinuie sa indese intr-o SINGURA punga pe care de abia o pot ridica toate cumparaturile in loc sa mai dea 2 lei si sa mai cumpere una nu mai vorbesc.

PS Nu ma intrebati de ce am reinceput sa scriu des pe blog. Nici eu nu stiu. I just did/do.

Thursday, March 12, 2009

Ca la 20 de ani

Ma simt ca in sesiune. Se apropie zorii, cafea, bucatarie, radio in surdina cu muzica gen Bryan Ferry - Avalon ... Si deadline la ora 11 :))). Doar casa e alta. Dar mie tot imi vine sa merg in varful picioarelor cand trec prin sufragerie, ca sa nu trezesc o bunica imaginara :)

Tuesday, March 10, 2009

Cainele lui Pavlov

Cati dintre voi, in special dintre cei care merg cu masina la munca, nu intra pe pilot automat pe drumul casa-serviciu? In special dimineata. Te scoli frumos, te urci in masina, dai drumul la radio, parchezi, te dai jos din masina. Drumul e atat de cunoscut incat ai senzatia ca masina se conduce singura, stii toate semafoarele, toate gropile din asfalt, toate eventualele scurtaturi etc.
Unde vreau sa ajung?
De 2 ani lucrez in Pipera, mai exact pe Dimitrie Pompei, ca orice corporatist care se respecta. Tot de 2 ani, alaturi de semenii mei din turma corporatista, ca sa ajung de la Aurel Vlaicu pe Dimitrie Pompei o iau pe strada Gara Herastrau, strada care teoretic are sens unic, dar practic are in permanenta masini venind pe contrasens. La inceputul acestei minunate strazi, imediat dupa trecerea de pietoni, e un ditamai craterul in asfalt, o groapa in care daca intri cu masina nu mai stii cum iesi. Daca ploua si se umple cu apa, (ploaie= aglomeratie si strada plina ochi pe ambele sensuri - legale si ilegale) apar 3 randuri de soferi: aia care nu sunt din zona - poc-zdrang-blesteme, cei care stiu ca e acolo si sunt extrem de precauti - asteapta pana se elibereaza cat de cat si o pot ocoli pe contrasens si cei care merg zilnic si stiu exact distanta in cm/mm fata de bordura la care poti trece doar zguduindu-te usor. Sincera sa fiu cred ca groapa e acolo de mai mult de 2 ani, cred ca e de cel putin 5. Din categoria nu-mi vine sa cred, se poate intampla si in Bucuresti, groapa a fost astupata. Probabil ca vreun Becali si-a zguduit Maybachul pe acolo si a dat telefonul necesar pentru a se turna 1 kg de ciment, altfel atat de scump.
Partea amuzanta insa de-abia acum incepe.
Prima zi in care groapa a fost astupata: toate masinile continuau sa ocoleasca groapa imaginara(inclusiv eu)- desi era evident ca era astupata.
A doua zi : aproape toate masinile ocoleau groapa imaginara, eu imi impun sa trec prin ea. Am supravietuit.
A trecut o saptamana: cam 50% din masini continua sa ocoleasca groapa imaginara. Eu simt in continuare reflexul de a o ocoli.
Probabil ca va trece cam o luna pana cand vom uita total de groapa. Si probabil doua luni pana cand ea va aparea din nou :)

Monday, March 09, 2009

Despre "programatori" si interviuri

Acesta este apel disperat pentru toti cei care va credeti programatori si care va duceti la interviuri: inainte sa va treceti in CV-uri cuvinte, respectiv acronime grele ca "SOA", "framework", "XSD" , "ERP", "J2EE" etc, asigurati-va ca stiti macar vag ce sunt si ca stiti sa raspundeti la niste intrebari simple de genul:
1) Ce e un serviciu web si la ce se foloseste?
2) Ce frameworkuri peste baze de date ai folosit?
3) Ce e un XSD?
Cei care va intervieveaza vor fi mai putin interesati de faptul ca stiti sa perorati jumatate de ora despre minunatul vostru proiect, ci de macar 5 minute in care sa dovediti ca ati inteles in esenta ce se intampla acolo.
Si nu JDBC nu e un framework peste baza de date, ci un conector, un serviciu web nu e "o chestie pe care o publica firmele si e si ceva cu VDSL pe acolo", si nu raspunsul "XMLSchema" il astept cand va intreb ce e un XSD. De asemenea, "Oracle" nu e "Oracol".
Internetul si Google sunt niste tooluri minunate, folositi-le. Va ia maxim o ora sa va faceti o vedere de ansamblu macar asupra tehnologiilor cu care ati lucrat si reusiti sa treceti macar de intrebarile simple, fara a da impresia ca aveti o mare varza in cap. Si ganditi-va ca gravitatea verzei din capul vostru e direct proportionala cu pozitia pentru care aplicati. Daca de la un junior cu 6 luni-1 an de experienta mi se pare poate scuzabila, unui om cu 3-4 ani de experienta si care aplica pentru un post de programator de nivel mediu sau chiar senior ii voi arata usa instant.
Poate o sa fie buna la ceva si criza asta. Macar scapam de nebunia creata de toate firmele de IT care angajeaza masiv orice are 2 picioare, 2 maini, buletin si scriu in CV ca stiu Java.

Monday, March 02, 2009

Legile lui Murphy

Care e probabilitatea sa nu-ti mearga conexiunea la net, exact cand iti doresti din tot sufletul sa joci si tu un pic de wow, dupa aproape o luna de pauza? :((((

Cadou de 1 martie

Din categoria visuri devenite realitate, cam cum suna sa vina cineva de 1 martie sa va ia la plimbare cu un superb Volvo C70 cabrio :D?
Una peste alta, am bifat si plimbare cu decapotabila la tampeniile facute de-a lungul vremii, dar tot motorul ramane the first si the last love... Desi senzatia de cer instelat deasupra capului .. cu "Here I am" de la Scorpions pe fundal, daca ar mai fi fost si pe malul marii, cu zgomot de valuri si miros de scoici ....

Thursday, February 26, 2009

Din categoria de teste pe care le repet din cand in cand

Dupa The Nymph and The Priss....

The Wild Rose
Random Brutal Love Dreamer (RBLD)



Colorful, but unpicked. You are The Wild Rose.
Prone to bouts of cynicism, sarcasm, and thorns, you excite a certain kind of man. Hoping to gather you up, he flirts and winks and asks you out, ultimately professing his love. Then you make him bleed. Why? Because you’re the rare, independent, self-sufficient kind of woman who does want love, but not from a weakling.
You don’t seem to take yourself too seriously, and that’s refreshing. You aren’t uptight; you don’t over-plan. Romance-wise, sex isn’t a top priority—a true relationship would be preferable. For your age, you haven’t had a lot of bonafide love experience, though, and this kind of gets to core of the issue. You’re very selective.
The problem is them, not you, right? You have lofty standards that few measure up to. You’re out there all right, but not to be picked up by just anyone.

Despre feminism si independenta

(Ce poti face atunci cand ramai pana la miezul noptii la munca si astepti o livrare? Raspuns: Asculti Moby- Sky is broken, Dire Straits - Romeo and Juliet, The Pierces etc, iti aduni gandurile si scrii pe blog)

Acesta este un post pe care vreau sa-l scriu de cateva luni si pe care il dedic cu "drag" tuturor doamnelor si domnisoarelor (pe care deja le intalnesc neasteptat de des in ultima vreme) care se declara sus si tare "feministe" fara a sti macar ce inseamna. Si care, in opinia mea confunda notiunea de femeie independenta cu feminismul.


FEMINÍSM s.n. Mişcare socială care susţine egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul în toate sferele de activitate.
INDEPENDÉNT, -Ă adj. 1. Care nu depinde de nimic sau de nimeni; 2. Care se bizuie pe propriile sale forţe; cu iniţiative personale. [< fr. indépendant].


Sa incep prin a ma prezenta: Am 29 de ani, am fost adesea caracterizata prin sintagma "femeie de cariera", am absolvit facultatea de Automatica, specializarea C3, lucrez in IT de mai bine de 5 ani, traiesc, muncesc, ma distrez intr-un mediu preponderent masculin de mai mult timp decat imi pot aminti, imi apar "cu ghearele si cu dintii" punctul de vedere(si de multe ori castig :D), sunt jucator ocazional de WOW, bautoare ocazional de alcool, urasc misoginii, am carnet de conducere de 6 ani aproape, conduc zilnic de mai bine de 3, am ceva cunostinte de mecanica, fotbal, am jucat baschet, stiu sa bat un cui, un montez un oberteiler sau sa repar o priza si in general raspund cu "Nu, merci, ma descurc singura" la intrebarea "Ai nevoie de ajutor?".
Cu toate cele scrise mai sus, nu m-am considerat niciodata egala unui barbat, nici nu mi-am dorit sa fiu. De ce? pentru simplul fapt ca nu pot. Nu am cum sa fac orice face un barbat, nici fizic, nici nu am trasaturile lui psihologice. De ce spun asta?
Haideti sa incepem cu caracteristile fizice:
Da, pot sa car un portbagaj plin de cutii de faianta sus in 200 de drumuri si cu dureri de spate 3 zile dupa aceea, da, pot sa dau niste gauri cu bormasina, da, pot sa montez un calculator din bucati daca imi pun mintea cu el, da pot sa ma apar daca ma ataca cineva pe strada, dar niciodata nu voi avea pretentia sa le fac la fel de bine ca un barbat, si nici nu mi-as dori vreodata sa le fac. Da, as putea sa le fac pentru ca SUNT o femeie independenta, nu pentru ca militez pentru egalitate in drepturi. Cand va mai declarati asa, atunci sa nu aveti vreodata pretentia sa vi se deschida usa, ofere scaunul, sa nu se injure in prezenta voastra, sa fiti ajutate sa ridicati un obiect mai greu, sau pur si simplu sa fiti tratate ca femei.
Si da un barbat ar putea sa faca atatea lucruri care noua ne sunt atat de usoare si lor atat de stangace, dar nu i-ar fi usor. Offtopic: Ganditi-va numai cat de amuzant este un barbat cosand sau calcand :D
Cat despre alte calitati...
Un barbat nu va avea niciodata atentia la detalii a unei femei, asa cum unei femei ii va fi greu sa aiba privirea de ansamblu pe care o are un barbat asupra unei probleme. Si uite asa exista domenii in care barbatii sunt mai potriviti asa cum exista si reversul.
Din pacate nu pot vorbi decat despre ce imi este familiar. Si domeniile astea ar cam fi IT-ul si managementul. In care recunosc cu mana pe inima ca dandu-se un barbat cu un "background" identic cu al meu: cultura, experienta, caracter, nu am cum sa-i fiu egala, pentru simplul fapt ca nu am capacitatea lui de analiza/sinteza, pentru simplul fapt ca nu ma pot detasa de oameni suficient de mult, pentru multe alte trasaturi feminine la care nu as putea renunta fara a deveni un robot. E adevarat, o femeie castiga prin rezistenta la stres si la rutina, dar oare asta e ceea ce conteaza atat de mult?

Ceea ce am scris mai sus e o opinie pur subiectiva. Posibil sa am dreptate, posibil sa nu, dar paradoxul care ma amuza este ca majoritatea femeilor de cariera/puternice pe care le-am intalnit, care au reusit in domenii in care putine au reusit, mi-au dat perfecta dreptate. Atitudinea "feminista" n-am auzit-o decat de la tinere (ca sa nu zic pustoaice) sau pisiuri. Oare de ce? Poate pentru ca nu si-au masurat vreodata real fortele cu ale unui barbat? Poate pentru ca n-au simtit niciodata acea frustrare: Oare de ce pentru el e atat de usor si natural?

Cum vad eu lucrurile?
O feminista e o femeie care VREA sa faca tot ce face un barbat. O femeie independenta e o femeie care POATE sa faca orice face un barbat, cu sacrificiile aferente, mai mari sau mai mici.

Chiar vreti sa fiti feministe? Chiar vreti sa renuntati la urmele de privilegii ramase? La ultimele farame de feminitate? Chiar va doriti asta? Eu cred ca nu :). Dar din nou, e doar o opinie subiectiva.

Sunday, February 08, 2009

Friday, February 06, 2009

De ce?

Asa cum cred ca ati observat deja, dupa aproape 2 ani de zile in care acest blog a fost cat de public se putea sa fie, am decis sa il trec inapoi in anonimat.

De ce?

Pentru ca pana acum in opinia mea cititorii se imparteau in 2 categorii: prieteni sau oameni care ajungeau aici intamplator. Din pacate in ultima vreme incepe sa semene cu un site de matrimoniale, pentru ca oameni care de abia ma cunosc nu au nimic mai bun de facut decat sa caute pe google numele meu si sa aterizeze aici, poza reprezentand nimic altceva decat o confirmare a identitatii mele. Acest blog este personal, contine lucruri personale si am aceeasi senzatie pe care ai avea-o daca ai da cuiva sa citeasca jurnalul intim de la prima intalnire.

In ceea ce priveste caracterul public/privat, va ramane public atat vreme cat va exista, singura regula pe care o voi aplica in continuare fiind moderarea comentariilor.

Wednesday, January 28, 2009

Avem un job. Doriti sa va angajati?

Titlul de cea mai tampita intrebare pusa vreodata de o agentie de recrutare a fost castigat ieri de un distins domn care a inceput conversatia cu urmatoarea fraza:
"Buna ziua, ma cheama SD, de la firma X(un nume spus repede si neinteligibil), avem un job. Doriti sa va angajati?"
Continuarea a fost in acelasi stil:
"Buna ziua, puteti repeta, va rog frumos?"
"Da, doriti sa va angajati?" (pe un ton deja un pic enervat)
"Nu asta, ci ce ati spus inainte de asta" (eu, usor amuzata)
"Da, numele meu este SD"(sec)
"Nu mi-o luati in nume de rau, dar nu ma intereseaza cum va numiti, ci de ce firma este vorba si despre ce job"
"un job de Java"
"va dati seama ca daca puneti aceasta intrebare, trebuie sa dati mai multe detalii?"
"cum nu ma mai stiti? v-am sunat anul trecut...."

Cam aici s-a terminat partea amuzanta a discutiei. Data viitoare am sa le raspund ca "da, doresc sa ma angajez, pe cine trebuie sa omor?"

Tuesday, January 13, 2009

Raspunsuri la intrebari

1) Cum te simti la 29/19/18/22/24 de ani?(am uitat pe cineva/vreo varianta?)
Linistita. Stiu cine sunt si ce vreau :). Doresc oricui aceasta pace.
2) Cum sarbatoresti?
Depinde.
A. Momentan am sarbatorit ducandu-ma cu taxiul acasa, in loc sa tarai un bagaj incomod prin S-Bahn, cu frica de a pierde rezervarea la hotel. Asa am ajuns acum sa-mi adun gandurile in scris la o salata si un pahar de Chianti intr-un restaurant dragutz cu muzica buna:)
B. Maine o sa ies probabil cu colegii la o bere.
C. In weekend probabil cu prietenii din tari indepartate care s-au hotarat sa bata 400km ca sa-mi vada mutra.
D. De luni incolo cu cei de acasa.
3) Ce-ti doresti?
Sanatate, prieteni buni si dragoste. Restul se cumpara :)
4) Ce ai face altfel?
In ce ma priveste pe mine exclusiv, nimic. As stated before, nu regret nimic.
Ce as face altfel insa e sa ma gandesc mai mult la altii. Asa as fi evitat poate sa ranesc multi din oamenii pe care i-am ranit pana acum. Sunt lucruri/cuvinte/actiuni care nu pot fi nicicand uitate/iertate/luate inapoi. Si pentru toate astea imi pare rau. Pe bune :)
5) Ce cadou iti doresti?
Promit ca la anul gasesc o posibilitate/algoritm sa pun un wishlist pe blog

In alta ordine de idei, seara de azi a venit cu hotararea ferma ca serviciul nu e carciuma sa-mi petrec toata seara pe acolo si ca am nevoie de viata mea de dupa ora 7 seara. Si chiar daca asta inseamna sculat de dimineata si renuntat la multe din discutiile private din timpul zilei, am sa incerc pe cat posibil sa ma tin de aceasta hotarare.

Am uitat ceva? Daca da, raspund la comentarii :)

Si da, maine e ziua mea :)