Despre 2007

...care pentru mine a semanat un pic cu sacul lui Mos Craciun.
Acum cateva zile reciteam cateva din posturile scrise de mine in acceasi perioada a anului trecut. A fost unul dintre momentele in care m-am bucurat din tot sufletul ca tin acest blog. Oricat ne-am aduce aminte cum era atunci sau oricat ne-ar povesti altcineva, nimic nu se poate compara cu ceea ce am scris, cu o felie de viata pastrata intacta pentru a putea fi din cand in cand revazuta.
Ce am realizat? E greu de crezut ca persoana care scria asta anul trecut are ceva de a face cu Anne de acum. Si e greu de crezut ca totul s-a intamplat doar intr-un an. Am invatat ca asa cum lucruri rele se pot intampla intr-o fractiune de secunda, tot asa si lucrurile bune au nevoie de foarte putin timp pentru a ne insenina viata si a ne da motive sa mergem mai departe. Am invatat ca nu poti face totul deodata si trebuie sa alegi, sa stabilesti prioritati intre lucrurile pe care ti le doresti si ele vor veni ..incetul cu incetul... Am inteles intr-un final ceea ce este scris in toate cartile de psihologie si cliseul tuturor care predica calea catre fericire chiar din cele mai vechi timpuri: "Nosce te ipsum", adica "Cunoaste-te pe tine insuti". Mai precis, am inceput sa invat cine sunt si ce vreau. Am inteles ca nu-i pot face fericiti pe toti si ca pe masura ce las frustrarilor loc in viata mea cu atat mai mult rau voi face celor dragi. Si nu exista cale mai simpla de a ajunge oriunde ca adevarul: pur, dur, terifiant oricum ar fi el. Si oricat de greu ar fi sa-l spui, e mai simplu sa infrunti o furtuna decat sa te temi de ea toata viata. Si nu conteaza ce alegi sa faci, atata vreme cat acel lucru reprezinta alegerea ta. Am invatat sa ma cert, sa ma lupt pentru lucrurile in care cred. Si nu mai fac nimic de mila nimanui, si pentru nimeni, daca nu vreau asta. Nimeni nu exista pentru a usura viata nimanui altcuiva, cu totii existam pentru a ne trai viata. Daca in drumul nostru putem sa intindem o mana si sa-i ridicam pe cei cazuti sau cei care au nevoie de ajutor, da, de ce nu?(eu personal am jurat ca urmare a anului trecut ca daca imi va sta in putere sa ajut pe cineva voi ajuta), dar nu trebuie sa ne facem un scop in viata din asta. Asta se aplica in tot: familie, job, prieteni, dragoste (ordinea e aleatoare). Si nu conteaza daca gresesti, conteaza mai mult ca ai incercat si ti-ai urmat instinctul, visul, drumul.
E uimitor cat de simplu devine totul in momentul in care stii ce vrei. Si cand stii ca totul trebuie facut cu pasi mici si nimic nu se intampla dintr-o data. Si cand refuzi sa mai traiesti in trecut. Si cand inceteaza sa-ti mai fie frica.
Ce a insemnat pentru mine 2007? Concret? Masina pe care mi-am dorit-o. Un loc pe care sa-l pot numi acasa. Jobul pe care mi l-am dorit intotdeauna constient sau inconstient(si nu e putin lucru sa te duci cu placere la munca). Excursii, locuri noi, oameni noi, o limba noua. Prietenii pe care mi-am dorit. Viata pe care mi-am dorit-o. Si de ce nu... un pic de dragoste.
With love from me to you. Goodbye 2007! Welcome 2008!